GEOGRAFIE, METEOROLOGIE SI MEDIU INCONJURATOR
PRECIZARI METODOLOGICE
MEDIU INCONJURATOR
Resursele de apa reprezinta potentialul hidrologic format
din apele de suprafata si subterane in regim natural si amenajat,
inventariate la inceputul anului, din care se asigura alimentarea
diverselor folosinte.
Ariile naturale protejate, conform O.U.G. nr. 236/2000,
reprezinta zone terestre, acvatice si/sau subterane, cu
perimetrul legal stabilit si având un regim special de ocrotire si
conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice,
elemente si formatiuni biogeografice sau de alta natura, cu
valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita si cuprind:
– rezervatii ale biosferei - arii naturale protejate al caror
scop este protectia si conservarea unor zone de habitat
natural si a diversitatii biologice specifice. Acestea cuprind
un complex de ecosisteme terestre/si sau acvatice, lacuri si
cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice
floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale
sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului,
ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi
readuse la starea naturala, comunitati umane a caror
existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe
principiul dezvoltarii durabile si armonioase;
– parcuri nationale - arii naturale protejate al caror scop este
protectia si conservarea unor esantioane reprezentative
pentru spatiul biogeografic national, cuprinzând elemente
naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic,
floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic,
speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea
vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice;
– parcuri naturale - arii naturale protejate al caror scop este
protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in
care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a
lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare
semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o
mare diversitate biologica;
– rezervatii stiintifice - arii naturale protejate al caror scop
este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre
si/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de
interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic,
speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura;
– rezervatii naturale - arii naturale protejate al caror scop
este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale
importante sub aspect floristic, faunistic, forestier,
hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic;
– monumente ale naturii - arii naturale protejate al caror
scop este protectia si conservarea unor elemente naturale
cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica
deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale
salbatice rare, endemice sau amenintate cu disparitia, arbori
seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice
- pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si
alte manifestari si formatiuni geologice, depozite fosilifere,
precum si alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu
natural prin unicitatea sau raritatea lor.
Evaluarea calitatii apelor de suprafata consta in
monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici, fizicochimici,
a poluantilor prioritari sau a altor poluanti evacuati in
cantitati importante. Potrivit Legii nr. 310/2004, anexa 11,
se disting 5 clase de calitate, definite astfel:
– clasa de calitate I - stare foarte buna - nu exista alterari
(sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice
si hidromorfologice de calitate pentru tipul de corpuri de
apa de suprafata fata de cele asociate in mod normal cu acel
tip in conditii nemodificate;
– clasa de calitate II - stare buna - valorile elementelor
biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de
suprafata prezinta nivele scazute de schimbare datorita
activitatilor umane, dar deviaza usor fata de acele valori
normale asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafata in
conditii nemodificate;
– clasa de calitate III - stare moderata - valorile elementelor
biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de
suprafata deviaza moderat fata de acelea care sunt in mod
normal asociate cu tipul de corp de apa de suprafata in
conditii nemodificate. Valorile prezinta semne moderate de
perturbare ca urmare a activitatilor umane si sunt esential
perturbate fata de valorile din conditiile de stare buna;
– clasa de calitate IV - slaba - prezinta dovezi de alterari
majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru
tipul de corpuri de ape de suprafata si in care comunitatile
biologice importante deviaza semnificativ de la valorile
normale asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafata in
conditii nemodificate;
– clasa de calitate V - proasta - prezinta dovezi de alterari
majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru
tipul de corpuri de ape de suprafata si in care parti mari din
comunitatile biologice importante care sunt in mod normal
asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafata in conditii
nemodificate, sunt absente.
Gradul de defoliere a coroanei arborilor este unul dintre
indicatorii care exprima starea de sanatate a padurilor.
Datele privind starea padurilor provin din sondajele realizate
de catre Regia Nationala a Padurilor prin reteaua nationala de
sondaje permanente, observarile efectuându-se in 3879 de
parcele de sondaj (cu o suprafata de 4x4 km fiecare).
În anul 2006 au fost inventariati selectiv 97626 arbori, din
care 24862 la specia rasinoase si 72764 la specia foioase.
Defolierea este evaluata prin proportia frunzelor cazute in raport
cu normele stabilite si se detaliaza in 5 clase:
– clasa 0: 0-10% = neafectat;
– clasa 1: 11-25% = usor;
– clasa 2: 26-60% = mediu;
– clasa 3: 61-99% = sever;
– clasa 4: 100% = uscat.
