GEOGRAFIE, METEOROLOGIE SI MEDIU INCONJURATOR
GEOGRAFI SI ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALA
PREZENTARE
Romania este situata in centrul geografic al Europei
(sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula Balcanica, la
jumatatea distantei dintre Coasta Atlanticului si Muntii Ural, in
interiorul si exteriorul arcului Muntilor Carpati, pe cursul inferior
al Dunarii (1075 km) si cu iesire la Marea Neagra.
De altfel, paralela 45°N cu meridianul 25°E se intersecteaza
in apropiere de centrul geometric al tarii, la 100 km N-V de
capitala tarii, Bucuresti.
Cu o suprafata de 238391 km2, Romania este a 12-a tara ca
marime a Europei.
Iesirea la mare inlesneste legaturile cu tarile din bazinul
Marii Negre, bazinul Marii Mediterane si, prin intermediul
acesteia, cu restul lumii.
Litoralul romanesc al Marii Negre se desfasoara pe 245 km,
intre garla Musura (granita cu Ucraina) si localitatea Vama Veche
(granita cu Bulgaria).
Relieful Romaniei se compune din trei trepte majore: cea
inalta a Muntilor Carpati (cel mai inalt varf Moldoveanu 2544 m),
cea medie care corespunde Subcarpatilor, dealurilor si
podisurilor si cea joasa, a campiilor, luncilor si Deltei Dunarii.
Delta Dunarii, cea mai tanara unitate de relief, in continua
formare, are altitudinea medie de 0,52 m.
Caracteristicile principale ale unitatilor de relief sunt
proportionalitatea (31% munti, 36% dealuri si podisuri, 33%
campii si lunci) si dispunerea concentrica a treptelor majore ale
reliefului.
Clima Romaniei este temperat-continentala de tranzitie, cu
influente oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sudvest
si continental-excesive din est. Temperatura medie
multianuala este diferentiata latitudinal, respectiv 8°C in nord si
peste 11°C in sud, si altitudinal, cu valori de -2,5°C in etajul
montan (Varfu Omu - masivul Bucegi) si 11,6°C in campie (orasul
Zimnicea - judetul Teleorman).
Precipitatiile anuale scad in intensitate de la vest la est,
respectiv de la peste 600 mm la mai putin de 500 mm in Campia
Romana de Est, sub 450 mm in Dobrogea si circa 350 mm pe litoral,
pentru ca in regiunile muntoase sa ajunga la 1000-1500 mm.
Apele curgatoare ale Romaniei sunt dispuse radial, marea
majoritate avand izvoarele in Carpati. Principalul colector al
acestora este fluviul Dunarea, care strabate tara in partea sudica
pe o lungime de 1075 km si se varsa in Marea Neagra.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (numeroase
tipuri genetice) raspandite in toate unitatile majore de relief,
de la cele glaciare in etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fagaras la
2282 m) la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m)
si prin lacuri antropice, de asemenea in toate unitatile de relief.
Vegetatia este conditionata de relief si de elementele
pedo-climatice, intalnindu-se o dispunere etajata a acesteia.
Regiunile montane sunt acoperite de paduri de conifere
(indeosebi molid), paduri de amestec (fag, brad si molid) si
paduri de fag. Pe culmile mai inalte se afla pajisti alpine si
tufarisuri de jneapan, ienupar, afin, merisor si altele.
În regiunile de deal si de podis se intalnesc paduri de foioase
in care predomina fagul, gorunul sau stejarul; pe dealurile joase
si campiile inalte, adesea, principalele specii care alcatuiesc
padurile sunt cerul si garnita.
Vegetatia de stepa si de silvostepa, care ocupa ariile cu
deficit de umiditate din Podisul Dobrogei, Campia Romana,
Podisul Moldovei, Campia Banatului si Crisanei, a fost, in cea mai
mare parte, inlocuita prin culturi agricole.
Fauna Romaniei este grupata pe areale diferentiate in
functie de biotopul fiecarei specii. În etajul alpin apar elemente
relicte precum capra neagra si vulturul de munte. În padurile
carpatine traiesc diferite mamifere: urs, cerb, ras, lup, mistret,
caprior, veverita si un numar mare de specii de pasari. În cateva
regiuni muntoase se mai pastreaza cocosul de munte si cocosul
de mesteacan; in regiunile de deal si campie sunt raspandite:
iepurele, cartita, ariciul, diferite pasari, soparle, batracieni s.a.;
pentru zonele de stepa sunt caracteristice rozatoarele
(popandaul si harciogul). Fauna acvatica este reprezentata
indeosebi prin pastrav in apele de munte (lostrita, mai
raspandita in trecut, a devenit destul de rara); clean si mreana in
regiunile de deal; crap, biban, stiuca, somn, caras in cele de
campie si Delta Dunarii; in apele marine teritoriale si pe Dunarea
inferioara se intalnesc si specii de sturioni.
Resursele minerale utile ale Romaniei sunt variate. Printre
principalele resurse minerale utile pot fi mentionate: petrolul, cu
vechi traditii de exploatare; gazele naturale; carbunii, in special
huila cocsificabila, carbunele brun si lignitul; minereuri feroase si
neferoase, zacaminte de aur, argint si de bauxita; rezerve mari de
sare, precum si o serie de resurse nemetalifere. O categorie aparte
a bogatiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de
ape minerale, cu valente pentru consum si tratamente medicale.
Teritoriul Romaniei este impartit din punct de vedere
administrativ in: sate, comune, orase, municipii si judete.
Ca unitati teritoriale (non-administrative) au fost create 8
regiuni de dezvoltare, constituite prin reuniunea mai multor judete.
